vineri, 14 septembrie 2012

Recuperari, restituiri, restaurari



Muzeul National al Taranului Roman


Scoala Satului, Bucuresti


14 septembrie - 7 octombrie 2012






    Expoziţia face parte dintr-un proiect mai vast (Colecţii etnografice particulare din România. Restaurarea patrimoniului cultural material, o cale spre dezvoltarea durabilă), finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, vizând restaurarea unor obiecte de patrimoniu care nu aparţin muzeelor etnografice, al căror patrimoniu este protejat de autorități și instituții de cultură centrale sau locale, ci unor colecţii etnografice particulare. Pentru prima dată, studenţi restauratori din universităţi renumite şi posesorii unor colecţii etnografice de mare interes cultural s-au întâlnit pe „baricadele” salvării patrimoniului, recuperând obiectele (căci cei nepricepuți aruncă, adesea, bunuri de valoare), restaurându-le şi restituindu-le circuitului cultural.
    Sprijiniţi de cadre universitare şi de specialiştii de la Complexul Național Muzeal ASTRA, studenţii au restaurat icoane şi cruci de mână din secolele XVIII – XIX, pieptare, ceramică, un opreg din bănuţi, o ladă de zestre, o ladă de dulgher din Brădeni din secolul al XVI-lea, un butoiaş de transportat sare şi alte obiecte aduse din 23 de colecţii particulare răspândite în toată ţara, din Bucovina până în Munţii Banatului, din Galaţi, până în Bihor. Expoziţia va prezenta obiectele restaurate, însoţindu-le de fişe şi fotografii selectate din documentaţia de restaurare, de mare interes pentru cei dornici să vadă cum lupta împotriva urmelor timpului salvează ce mai poate fi salvat şi chiar recuperează o parte din frumuseţea de odinioară a obiectelor. 
    Expoziţia va fi deschisă până în 7 octombrie, la Şcoala Satului, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00 (luni este închis).
    Expoziția este curatoriată de Eugen Vaida, preşedintele RECOMESPAR.
Parteneri media: 
     24-Fun, Radio Romania, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti Fm, Radio Romania Muzical, Radio Romania International, BucurestiFM, RFI, Itsy Bitsy, Zeppelin, Igloo, Observator cultural, Cultura, BeWhere!, www.LiterNet.ro, Hot News, webpr.ro, Port.ro, b365.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.ArtClue.net, www.artline.ro, www.artactmagazine.ro, www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, www.inparc.ro, www.comunicatedepresa.ro, Media IQ

Inwards



Arta plastica contemporana romaneasca


Mircea Stanescu


Galeria Calina, Timisoara

17 septembrie - 25 octombrie 2012 




    Obiectele sunt vise, oameni pe care îi cunoşti, lucruri pe care le-ai citit, obiecte din trecutul tău, din istoria ta. Pentru că obiectele nu sunt întotdeauna chiar obiectele respective. Mircea Stănescu le transformă în obiecte cotidiene. Orice lucru face întotdeauna trimitere la altul şi legătura dintre îngeri şi ochelari de carton argintiu nu mai este chiar bizară. Obiectele devin realitatea ta. 
   Mircea Stănescu s-a născut pe 15 iunie 1954 la Ploieşti. A absolvit Universitatea de Artă Bucureşti, secţia tapiserie. Face parte dintre artiştii pregătiţi în laboratoarele experimentale ale Atelierului 35 din Sibiu şi Bucureşti, moment în care face trecerea la desen, instalaţie şi fotografie. 
   A ales să lucreze şi să expună la extremele sistemului de artă: în muzee – Muzeul de Artă din Bucureşti (1990), Muzeul Brukenthal din Sibiu (1996, 1999), Muzeul de Artă din Cluj (1998), MuseumsQuartier din Viena (2002), în spaţii alternative – la The Fabrik Workshop and Museum din Philadelphia (1993), Fundaţia La Napoule, Franţa (1996), ‘at the Brewery Project’ Los Angeles (1999) şi galerii – Galeria Christine Koenig din Viena (2006). A participat la Trienala de Desen de la Wroclaw, Polonia (1992), la Bienala de la Novi Sad, Serbia (1999), la Periferic 3, Iaşi (1999). 
   De cele mai multe ori, Mircea Stănescu foloseşte experienţa şi logica vizuală personală pentru a produce o artă literalmente reflexivă şi contemplativă. Lucrările poetice, cu accente umanist – existenţialiste i-au impus o joacă cu memoria necunoscută şi radicalitatea temporalităţii, context în care Mircea Stănescu ia decizia izolării artistice. 
   Pe parcursul ultimilor ani, demersul artistic se mută în atelier, iar preocupările lui merg în direcţia reprezentărilor autobiografice, bazate pe criterii foarte personale, asociate cu decizii intuitive. În atelier, Mircea Stănescu a scăpat de sub dictatura artei pentru a accepta tipologii fragile, efemere, dar familiare, cum ar fi umbra, oglinda, fumul, memoria sau limita. 

Vernisaj: 17 septembrie 2012, 18:00-20:00.
GALERIA CALINA / spaţiu de artă contemporană 
Str. Mărăşeşti 1-3 / Timişoara / 0256 498 856 
galeria@calina.ro / www.calina.ro

Traces



Arta plastica contemporana romaneasca


Zoltan Bela


Anca Poterasu Gallery, Bucuresti


14 septembrie - 1 noiembrie 2012






    "Suntem plastic. Materialul din care suntem costruiți reprezintă o stare duală. Conținem o parte solidă și una fuidă. “Plasticitatea” noastră se datorează structurii care permite modelarea materiei sub influența presiunii exterioare, dar în același timp are un centru stabil care permite acumularea și asimilarea factorilor exteriori. 
    Relația cu exteriorul este constantă, suntem afectați de tot ce ne înconjoară. Fiecare întâlnire lasă o urmă în noi. Chiar dacă vorbim de subconștient sau deprinderi, toate aceste elemente au fost la un moment dat exterioare, dar în urma unui proces de asimilare, ele au devenit parte din esența și constituția noastră.
    Tot ce vine din afară, sub influența unui mecanism de repetare, devine o dispoziție internă. Aristotel spune că ”sufletul nu poate să gandeasca fară o imagine”, pentru că imaginea înseamnă percepție, iar percepția este cunoaștere.
    Lucrările lui Zoltan Bela reprezintă urmele existenței de zi cu zi. El colectează diferite obiecte pe care le întalnește în cotidian și le transpune apoi în lucrările lui. Dar externalizarea lor vine ca urmare a unei asimilări. 
    Fiecare interacțiune lasă o urmă fizică atât în corp, cât și în suflet, simplul cui este transformat într-un obiect cu două capete exterioare, schimbarea fizică este analizată prin mâna unui copil ce examinează urmele lăsate pe două corpuri diferite, iar plasticitatea este și materia anorganică. 
    Folosind ca material piatra și chibritul, Zoltan exemplifică cum și aceste materiale își schimbă forma sub influența unei forțe exterioare. Accentuează diferența dintre organic și anorganic, unde ființele vii își modifică esența, iar obiectele lipsite de viață sunt recontextualizate.
   Suntem punctul de congruneță dintre lumea exterioară și esența noastră. Capacitatea de a ne configura este doar a noastră, dar în același timp, lumea exterioară sau experiența sunt factorii care influențează schimbările.
   Conform ontologiei deprinderii elaborată de Aristotel, Ravaisson, William James sau Caatherine Malabou, corpurile imateriale nu se pot schimba datorită structurii unicelulare. Numai materiile a căror structură este una compusă se pot schimba, pentru că existența lor se datorează unei acumulări. Acest principiu se reflectă și în lucrările lui Zoltan, pentru că identifică obiectele care au intervenit în ființa lui. 
Noi lăsăm urme, dar în același timp păstrăm urmele lumii exterioare, a existenței de zi cu zi.     Vedem obiectele lui ca materializări ale interacțiunii sale cu factorii exteriori. Picturile și obiectele lui sunt reziduri ale lumii exterioare." (Ioana Stan)


    Zoltan Bela (n. 1977, Targu-Mureș, România). 
       A absolvit Universitatea de Arte și Design din Cluj-Napoca, secția Pictură. Trăiește 
            și lucrează în București.
       Lucrările lui au fost prezentate, în 2011, la două târguri internaționale – Preview 
            Berlin și Art Moscow. 
       A expus atât în România, cât și internațional, în expoziții de grup și personale, 
            dintre care: In Meditation: Feeling the Silence (Anca Poterasu Gallery, 2011). 
             A certain time, a certain place, a certain state Little Yellow Studio, (București, 
             2010); Self Reflecting 30 la Point Contemporary Gallery, (București, 2009 ); 
             Transition Icons la Galeria Carini & Donatini, ( Italia, 2009).
       Expoziții de grup: The New Figurative la Victoria Art Centre, (București, 2011); 
             Colouring the Grey la The 4th Moscow Biennale of Contemporary Art, (2011); 
             I Am a Romanian: The Bucharest- Tel Aviv Route, (Israel, 2011); Out of sacred, 
             Arezzo, (Italia2010), The 4th Bucharest Young Artists’ Biennale, (București, 
             2010); The Berlin Wall, Galeria Promenade, (Albania, 2010)

Parteneri: 
     Corcova Roy & Damboviceanu, Pârvu și Asociații, Aqua Carpatica, The Public Advisors, 
     Pygmalion Adv.


Anca Poterasu Gallery
  contact@ancapoterasu.com, 0744.342.944
  orar: miercuri-vineri: 15:00-20:00, sâmbătă-duminică: 14:00-18:00, 
  pentru programări: Telefon 0744.342.944
  locatie: strada Plantelor, nr. 56

Extensions of the Overlooked Kingdom



Arta plastica contemporana romaneasca


Marc Verlan


Zorzini Gallery, Bucuresti


19 septembrie 2012





Photo: Our next show by Marc Verlan


   Nascut în 1963 la Cocieri, cu o mamă ucraineancă şi un tată basarabean, Marc Verlan este cel mai cunoscut şi mai controversat artist al Republicii Moldova, pe care de altfel a şi reprezentat-o la ediţia de anul trecut a Bienalei de la Veneţia.
   Practica artistului include pictura, sculptura, performance-ul şi instalaţia şi, toate lucrările sale conţin atât referinţe autobiografice, cât şi conotaţii politico-sociale. Marc Verlan este un observator implicat al realităţilor politice şi sociale ale lumii contemporane, în pofida faptului că trăieşte reclus, undeva în mijlocul pădurii care înconjoară oraşul Chişinău.
   Ceea ce-l face pe Marc Verlan să fie atât de special în contextul artei contemporane este capacitatea lui remarcabilă de a sintetiza o formă de excentricitate personală cu un simţ foarte acut al realităţii, capacitate dublată de o excelentă tehnică a reprezentării, care îi permite artistului să lucreze cu mai multe medii de exprimare şi materiale.
   Expoziţia Extentions of the Overlooked Kingdom, organizată de Zorzini Gallery la Bucureşti, prezintă pentru prima oară lucrările lui Marc Verlan publicului din România: acest solo show rezidă în exclusivitate din lucrări de pictură (de dimensiuni medii şi mari) şi, acoperă două secţiuni tematice din activitatea artistului, dintre care prima constă în zona de comentariu creativ politic, iar cea de-a doua, în dimensiunea iubirii şi reprezentările sale.
   Titlul expoziţiei se referă la problema Basarabiei ca fost pământ românesc, care continuă să evolueze într-o stare de incertitudine cultural-sociala şi, care perpetueaza statutul unei ţări împărţite între două realităţi diferite, respectiv România şi Rusia, între care Moldova este sfâşiată punct de vedere lingvistic, al obiceiurilor sociale şi al practicilor cotidiene: faptul că acest teritoriu a fost la un moment dat în istoria sa un Regat de poveste este acum trecut cu vederea.
(Adina Zorzini)

Adresa: strada Thomas Masaryk, nr. 31.

Va redau, mai jos, cateva imagini cu artistul si opera acestuia






Salonul International al Benzii Desenate



Muzeul de Arta Constanta


 Editia a XXII-a, 21 - 23 septembrie 2012 





    Anul acesta  va fi o ediţie specială, cu numeroase surprize, cu o bogată librărie ad-hoc, propunând vizitatorilor benzi desenate în română, franceză şi engleză  şi mai ales cu invitaţi de prestigiu, mulţi dintre ei venind pentru prima oară la salon:
- Vintilă Mihăescu, autor clasic al BD-ul românesc, membru al  Uniunii Artiştilor Plastici 
         din România;
- Puiu Manu şi Marius Leştaru, autorii noului album 
          Dim Dunăreanu: Sarabandă în golful Aden;
- Octav Ungureanu şi Valentin Sava, reprezentanţi ai noii generaţii de desenatori,  
          publicaţi de revista Comics;
-  arhitectul Radu Marian, care îşi lansează ultimul album, Pafnutie cyborgul; 
- Alex Talambă, noua stea a BD-ului românesc;
- Şerban Andreescu, Laurenţiu Butuc, Eduard Vişan, Alexandru  Toma, alţi creatori BD.

    Invitaţi speciali ai acestei ediţii: Antonio Cossu, artist şi profesor de BD la Academia de Arte Frumoase din Tournai, Belgia,  Paul Laffont, traducător şi reprezentant al editurii italiene Pavesio în Franţa precum şi profesorul  universitar  Adrian Cioroianu. 
   Organizatorii manifestării:
       Alianţa Franceză din Constanţa, Ambasada  Franţei, Delegaţia Wallonie-Bruxelles 
              şi Asociaţia Bedefililor din România.

     Informatii distribuite datorita ArtClue/Ro, via Gabrielle Artiste. Pentru toti cei cu sufletele inca tinere si care, la vremea lor, erau fermecati de aventurile lui Pif, le chien. Printre care, evident,  ma numar si eu. 

Culori delicioase de toamna



Diaspora romana


Patiseria Angelica


Montreal, Canada


15 - 16 septembrie 2012




Eu nu voi putea ajunge la acest eveniment. Dar prea mult mi-a placut prezentarea ca sa nu va indemn pe voi, cititorii mei, s-o faceti.
In plus, nu stiu de ce, dar cei doi, Angelica si Dragos, mi-au devent extrem de simpatici.

Artizani cu har



Suflete frumoase


Costume populare romanesti















 





 



 






   "Ne adresam tuturor oamenilor iubitori de frumos, inedit si maiestrie artizana din intreaga lume. Vom fi fericiti daca prietenii nostri, cei care simt inca romaneste oriunde s-ar afla pe glob, se vor bucura de aceste obiecte de artizanat pe care le producem, comercializam si le promovam, ca traditia romaneasca sa nu piara niciodata".



Doamna care se afla in spatele acestor creatii.







   Ceea ce este aratat aici este doar o foarte mica parte din ceea ce produce si comercializeaza aceasta firma din Cluj-Napoca. Adica obiecte artizanale, costume populare pentru copii, femei si barbati, ii si fete de masa si multe alte suveniruri. Realizate manual de catre un personal selectat, de-a lungul a 20 de ani de experienta, din zona Transilvaniei.
   Adrese de contact: la-romani.ro si costumpopular.com

   Si pentru ca se pot crea multe albume cu imaginile acestor creatii promit ca voi reveni. Mie mi-au placut; si cred ca-mi veti da dreptate ! 

Arta si Simboluri Mestesugite



Targ de Handmade 


La Copac, Bucuresti


14 - 16 septembrie 2012




Manifestarea face parte din seria de evenimente Radacini in Cer, Radacini in Pamant
Adresa: strada Pitar Mos, nr. 23 (in fosta casa unde a locuit scriitorul Radu Petrescu).

La acest targ putem afla lucrari de fotografie pe lemn (de la Atelierul Wood Be Nice),
vase de ceramica pictate. bijuterii din rasini si sticla, accesorii din piele si argint, vesminte diverse.

Icoana contemporana din Ardeal



Centrul Creatiei Populare Mures


Maica Domnului: 

Comoara si Rugaciune a Spiritualitatii Crestine


Sighisoara


editia a VI-a, 1 - 7 iulie 2012



Cred ca este bine sa vada si altii imagini de la aceasta manifestare. 
Lucrurile pozitive trebuie sa fie cunoscute si, daca se poate, sporite.









Roaba de cultura



Initiative de toata lauda


Parcul Herastrau, Bucuresti


14 - 16 septembrie 2012




    Alta serie de surprize printre care un curs de Zumba cu frumoasa Roxana Ionescu, un concert Marcian Petrescu & Trenul de Noapte, atelier de dansuri scotiene, teatru de improvizatie cu trupa FREEZE si filmul Operatiunea Monstrul.

Impresionism & Postimpresionism romanesc



Artmark


Ateneul Roman, Bucuresti


25 septembrie 2012





Expoziţia loturilor se va desfăşura în două locuri, astfel:

Artmark, Palatul Cesianu-Racoviță, Str. C.A. Rosetti nr. 5, sector 1, București:

Marți, 11 septembrie – Miercuri, 12 septembrie
Orar de vizitare: 10.00 – 21.00
Vineri, 14 septembrie – Duminică, 16 septembrie
Orar de vizitare: 10.00 – 21.00
Luni, 17 septembrie
Orar de vizitare: 10.00 – 18.00
Marți, 18 septembrie
Orar de vizitare: 16.00 – 21.00
Miercuri, 19 septembrie – Duminică, 23 septembrie
Orar de vizitare: 10.00 – 21.00
Luni, 24 septembrie
Orar de vizitare: 10.00 – 19.00

Ateneul Român, Str. Benjamin Franklin nr. 1, sector 1, București:

Marți, 25 septembrie
Orar de vizitare: 10.00 – 19.00

   Contribuţie a lui Grigorescu la tematica de plein air a Impresionismului, tipologia cunoscută a seriilor panteiste de ciobani devine de această dată cadru pentru un anume exerciţiu pictural voit de artist, făcând parte din estetica schiţei care-i este atât de dragă. Spre deosebire de atâtea variante ale subiectului, construcţia pe verticală rezervă cerului o mică porţiune de alb colorat, un triunghi, imaginea rămânând dominată de interesul pentru personaj şi relaţia spaţială a acestuia cu natura. Îmbăiat în atmosfera văratică, identificabilă ca atare prin calitatea luminii şi cromatica vegetaţiei, personajul gracil şi delicat este parcă adus în planul din faţă, spre a i se putea descifra dulceaţa trăsăturilor şi expresia melancolică a figurii. El ne evocă acea preţioasă informaţie din amintirile lui Constantin Istrati referitoare la Maria Danciu, model preferat, soţia artistului, pe care acesta o deghiza uneori în haine de cioban, pictând-o ca atare sur le motif.
   Materia cromatică e dispusă cu o mare siguranţă prin gesturi rapide de penel, într-o reţea de tuşe libere şi dezinvolte, aşternute în plan vertical ca nişte mari virgule sau ca nişte pete ce trimit cu gândul la abstracţionism. Suprafaţa tabloului “se încarcă” de materie picturală, dar nu în exces, ci paradoxal, prin transparenţe, pulsaţia întregii imagini sugerând trimiteri spaţiale. Aşa cum se întâlneşte adesea la Grigorescu, lucrarea este pictată pe o pânză adusă din Franţa, ce poartă ştampila fabricantului şi a vânzătorului de articole de pictură - Alexis Ottoz şi Félix Voisinot - , adresa magazinului, Notre Dame de Lorette 46, aflându-se în apropierea zonei în care artistul a avut atelier mai mulţi ani la rând.
   Sinteză fericită între ceea ce autorul şi-a propus şi calitatea expresivă a propriului său gest, lucrarea se impune prin conotaţiile ei de modernitate, aşa cum se petrece de multe ori în faza din jurul anului 1900, căreia pictura de faţă îi aparţine probabil. Paleta compusă din culorile naturii, este şi ea specific grigoresciană.

   Autodefinindu-se încă de la începuturile carierei sale, adept al principiilor impresioniste, o artă conform propriilor cuvinte, „nemărginit cuprinzătoare de senzaţii” ce oferea „uriaşe perspective pentru cântăreţii celei mai extraordinare dintre sărbătorile naturii: nunta culorilor cu lumina”, Nicolae Tonitza a aspirat la descoperirea unei expresii picturale contemporane, personale, căutând mijloace noi, neatinse de convenţii, prin care să poată exprima propriile sentimente şi concepţii despre viaţă.
   Încă de la primele formulări plastice, nota distinctivă a personalităţii sale artistice este pasiunea; pasiunea de a explora universul sensibilităţii umane în lumina propriei sensibilităţi, de a cerceta realul şi idealul. Rezultatul către care tinde este de fiecare dată articulat în mod profund, interpretat la nivel de idee şi exaltat prin formă. Vorbim aşadar de un proces meditativ incipient, „căci un artist, mai înainte de a produce, contemplă (...) timp îndelungat, contemplă cu smerenie natura care-l înconjură, viaţa care se agită în juru-i şi din care el face parte cu tot sufletul şi tot trupul lui”, cum singur afirma în 1915.
   Cu această nouă concepţie plastică, Tonitza abordează încă din primele sale călătorii la Balcic (începând cu anul 1933) o suită de opere sustrase din pitorescul şi orientalismul locului. În anul 1936, artistul realiza cea mai extinsă operă caracterologică de până atunci, prin portretizarea unui număr considerabil de personaje întâlnite şi observate la faţa locului. Legătura permanentă şi indisolubilă dintre modelele sale şi atmosferă, este observabilă atât în schiţele realizate sumar, sub impresia de moment, cât şi în uleiurile acestora, elaborate ulterior, în atelier. În septembrie 1934, din cafeneaua lui Ismail, într-o scrisoare adresată colecţionarului A. Lehrman, artistul îi confesa acestuia reuşita formării unei echipe „de vreo 5-6 turcaleţe mici care-mi vin regulat la poză. Am schiţat până acum (în afară de ceea ce am distrus) – vreo 15 chipuri din care sper să scot ceva, prelucrând în atelier, la iarnă.” (v. Barbu Brezianu, Irina Fortunescu, „Corespondenţă”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1978,p. 287) Numele modelelor le vom afla doi ani mai târziu, în urma participării artistului la Salonul Oficial de Desen şi Grafică din 1936, când acesta participa cu 7 tuşuri (poziţiile 385-391), printre care amintim: “Gurli tătăroaică”, “Rachiș-Ali”, “Asim Selim plăcintarul”, la care se adaugă numele altor localnici, în preajma cărora Tonitza şi-a desăvârşit cariera artistică (Tefik, Ali-Memet, Afizé, Cadié, Fatma, Nezibé sau Hagi Iusup Memet).
   Din semiprofil, tânăra tătăroaică Rachiş Ali, modelul prezentei opere, este surprinsă în manieră tipică, misterioasă. Influenţele japonizante transpar din liniile ochiului şi ale buzelor. Cu un aer de senzualitate, mister şi melancolie, tânăra tătăroaică invită privitorul spre zări nebănuite şi vremuri îndepărtate, întruchipând în mod ancestral un întreg popor, impasibil la noțiunea timpului.